Prezentul proiect, cu rezultatele sale majore (infrastructurile de cercetare), va putea descrie în detalii complete capabilitățile diferitelor tipuri de etansari cu labirinti rotativi, care vor fi construite pentru a crește nivelul de înțelegere al comportamentului dinamic al etansarilor și al încrederii într-un instrument predictiv relevant.
Finalizarea cu succes a proiectului va avea un impact semnificativ asupra timpului de proiectare a etansarilor cu labirinti rotativi și, în consecință a costurilor, deoarece permite eliminarea majorității strategiilor de control consumatoare de timp, a cercetării și testării. În plus, conceptul și abordările propuse vor permite o optimizare mai bună. Scopul proiectului este de a ajuta la îmbunătățirea tehnicilor de control al mediului de functionare pentru facilitatile aerospațiale, cu cel puțin 10% din punct de vedere al eficienței, în raport cu valorile actuale ale eficienței. Acest lucru va permite o proiectare mai eficientă a LPT, cu impact nu numai economic, dar și asupra funcționării.
Din punct de vedere al impactului asupra mediului, se știe că arderea combustibililor fosili pentru producerea de energie, de toate tipurile, a determinat, la nivelul anului 2009, 74,6% din emisiile totale de gaze cu efect de seră din Europa. Din acest motiv, pentru a atinge ținta de a nu depăși 2 °C creșterea temperaturii medii globale în comparație cu era preindustrială, impusă de Comisia Europeană (CE), o reducere majoră a emisiilor de gaze poluante în atmosferă și îmbunătățirea considerabilă a eficienței producției de energie din combustibili fosili este necesară pentru a atenua procesul de încălzire globală. Eforturile CE de a limita aceste efecte au dus la o serie de obiective ecologice, cunoscute sub numele de 20-20-20, și care urmăresc să reducă, până în 2020, la nivel european, cu peste 20% emisiile de gaze cu efect de seră în raport cu Nivelurile din 1990 și creșterea ponderii de energie din surse regenerabile la 20% din întreaga energie consumată.
Motoarele cu turbine cu gaz (GTE) sunt cele mai semnificative sisteme de propulsie din aviației și, în acest context, o parte majoră a eforturilor depuse pentru a asigura realizarea obiectivelor europene privind diminuarea impactului aviației asupra mediului, sunt indreptate în mod natural către îmbunătățirea performanței și eficienței acestora, precum și catre diminuarea gazelor cu efect de seră și a NOx-urilor produse de GTE.
Proiectul va permite COMOTI să desfășoare activități de cercetare și dezvoltare la nivel european, în strânsă corelație cu nevoile comunității științifice. Prin implementarea proiectului, noua infrastructură va putea satisface solicitările de inovare atât din industrie, cât și din instituțiile academice, contribuind astfel la dezvoltarea economică. Prin atingerea acestui obiectiv, proiectul propus va contribui la creșterea capacității de cercetare, dezvoltare și inovare în domeniul propulsiei aviației. Implementarea proiectului va duce la intensificarea procesului de inovare în COMOTI, precum și la creșterea competitivității economice a prin îmbunătățirea calității produselor sale și valorificarea superioară a acestora, cu efecte benefice institutelor de cecetare. De asemenea, proiectul va conduce la crearea de noi locuri de muncă de înaltă calificare, atât în instituția coordonatorului de proiect (cercetători), cât și la agenții economici care pot utiliza infrastructura.
Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii de cercetare în domeniul motoarelor cu turbina cu gaze (GTE) și combustibililor va stimula activitățile de cercetare actuale de către COMOTI și va facilita dezvoltarea de noi activități și direcții de cercetare fundamentale și aplicate pentru a corespunde nivelurilor europene de calitate și competență în domeniu GTE, a componentelor și a mașinilor paletate. Aceste noi teme de cercetare vor permite obținerea unei mai bune înțelegeri a proceselor și fenomenelor care au loc în cadrul unui GTE și vor susține dezvoltarea și testarea, până la un nivel de piata, a componentelor și echipamentelor inovatoare cu o valoare științifică și economică sporită.
Rolul COMOTI în comunitatea științifică și pe segmentul de piață în care activează va fi semnificativ crescut prin diversificarea, modernizarea și extinderea infrastructurii deja existente, dar și prin achiziționarea de noi echipamente și instrumente științifice de cercetare. Prin implementarea proiectului, se va realiza o mai bună aliniere a cercetării și dezvoltării românești la standardele europene. Toate aceste eforturi vor conduce către activități de inovare mai intense în COMOTI, atât prin furnizarea pe piață a unor produse și bunuri inovatoare noi, cât și prin diversificarea portofoliului de servicii de cercetare pe care institutul îl poate oferi terților, ca parte in proiecte naționale și europene.
Din punct de vedere social, proiectul va conduce la o creștere a cunoștințelor în domeniul proiectării testelor pentr motoare aerospațiale. De asemenea, se vor deschide noi direcții de cercetare și dezvoltare pentru COMOTI și partenerii săi (cum ar fi SAFRAN Aircraft Engines) în acest domeniu, iar noile parteneriate vor fi posibile. Dacă abordările propuse vor atinge potențialul maxim, metodologia propusă aici trebuie extinsă și la alte bancuri de testare, atât timp cât un număr relativ mare de echipamente integrate pot fi realizate cu costuri rezonabile. Principalul obstacol care ar putea limita impactul scontat este legat de complexitatea relativă, numărul mare de date de instrumentare și complexitatea algoritmului de procesare care poate apărea din această zonă odată ce prototipul de etanșare cu labirinti va fi validat. Rezultatele acestui proiect trebuie să fie profund urmărite și chiar diseminate în comunitatea de design aerospațial, pentru a atrage mai multe finanțări și capabilități în această domeniu.
Din punct de vedere al impactului asupra mediului, se știe că arderea combustibililor fosili pentru producerea de energie, de toate tipurile, a determinat, la nivelul anului 2009, 74,6% din emisiile totale de gaze cu efect de seră din Europa. Din acest motiv, pentru a atinge ținta de a nu depăși 2 °C creșterea temperaturii medii globale în comparație cu era preindustrială, impusă de Comisia Europeană (CE), o reducere majoră a emisiilor de gaze poluante în atmosferă și îmbunătățirea considerabilă a eficienței producției de energie din combustibili fosili este necesară pentru a atenua procesul de încălzire globală. Eforturile CE de a limita aceste efecte au dus la o serie de obiective ecologice, cunoscute sub numele de 20-20-20, și care urmăresc să reducă, până în 2020, la nivel european, cu peste 20% emisiile de gaze cu efect de seră în raport cu Nivelurile din 1990 și creșterea ponderii de energie din surse regenerabile la 20% din întreaga energie consumată.
Motoarele cu turbine cu gaz (GTE) sunt cele mai semnificative sisteme de propulsie din aviației și, în acest context, o parte majoră a eforturilor depuse pentru a asigura realizarea obiectivelor europene privind diminuarea impactului aviației asupra mediului, sunt indreptate în mod natural către îmbunătățirea performanței și eficienței acestora, precum și catre diminuarea gazelor cu efect de seră și a NOx-urilor produse de GTE.
Proiectul va permite COMOTI să desfășoare activități de cercetare și dezvoltare la nivel european, în strânsă corelație cu nevoile comunității științifice. Prin implementarea proiectului, noua infrastructură va putea satisface solicitările de inovare atât din industrie, cât și din instituțiile academice, contribuind astfel la dezvoltarea economică. Prin atingerea acestui obiectiv, proiectul propus va contribui la creșterea capacității de cercetare, dezvoltare și inovare în domeniul propulsiei aviației. Implementarea proiectului va duce la intensificarea procesului de inovare în COMOTI, precum și la creșterea competitivității economice a prin îmbunătățirea calității produselor sale și valorificarea superioară a acestora, cu efecte benefice institutelor de cecetare. De asemenea, proiectul va conduce la crearea de noi locuri de muncă de înaltă calificare, atât în instituția coordonatorului de proiect (cercetători), cât și la agenții economici care pot utiliza infrastructura.
Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii de cercetare în domeniul motoarelor cu turbina cu gaze (GTE) și combustibililor va stimula activitățile de cercetare actuale de către COMOTI și va facilita dezvoltarea de noi activități și direcții de cercetare fundamentale și aplicate pentru a corespunde nivelurilor europene de calitate și competență în domeniu GTE, a componentelor și a mașinilor paletate. Aceste noi teme de cercetare vor permite obținerea unei mai bune înțelegeri a proceselor și fenomenelor care au loc în cadrul unui GTE și vor susține dezvoltarea și testarea, până la un nivel de piata, a componentelor și echipamentelor inovatoare cu o valoare științifică și economică sporită.
Rolul COMOTI în comunitatea științifică și pe segmentul de piață în care activează va fi semnificativ crescut prin diversificarea, modernizarea și extinderea infrastructurii deja existente, dar și prin achiziționarea de noi echipamente și instrumente științifice de cercetare. Prin implementarea proiectului, se va realiza o mai bună aliniere a cercetării și dezvoltării românești la standardele europene. Toate aceste eforturi vor conduce către activități de inovare mai intense în COMOTI, atât prin furnizarea pe piață a unor produse și bunuri inovatoare noi, cât și prin diversificarea portofoliului de servicii de cercetare pe care institutul îl poate oferi terților, ca parte in proiecte naționale și europene.
Din punct de vedere social, proiectul va conduce la o creștere a cunoștințelor în domeniul proiectării testelor pentr motoare aerospațiale. De asemenea, se vor deschide noi direcții de cercetare și dezvoltare pentru COMOTI și partenerii săi (cum ar fi SAFRAN Aircraft Engines) în acest domeniu, iar noile parteneriate vor fi posibile. Dacă abordările propuse vor atinge potențialul maxim, metodologia propusă aici trebuie extinsă și la alte bancuri de testare, atât timp cât un număr relativ mare de echipamente integrate pot fi realizate cu costuri rezonabile. Principalul obstacol care ar putea limita impactul scontat este legat de complexitatea relativă, numărul mare de date de instrumentare și complexitatea algoritmului de procesare care poate apărea din această zonă odată ce prototipul de etanșare cu labirinti va fi validat. Rezultatele acestui proiect trebuie să fie profund urmărite și chiar diseminate în comunitatea de design aerospațial, pentru a atrage mai multe finanțări și capabilități în această domeniu.